La vânătoare de emoții

Fizic, suntem pulbere de stele. Psihic, suntem emoții.
Ceea ce ne face umani este capacitatea noastră de a simți. Și de a fi conștienți de ceea ce simțim.
Nu am venit aici pentru a face ceva anume, ci pentru a trăi experiențe dăruitoare de emoții.
Suntem într-o perpetuă căutare a acelei emoții perfecte și sublime numită fericire.

Suntem îngeri și diavoli, lumină și întuneric, adevăr și minciună, creație și distrugere, calm și furie, curaj și teamă. Toate într-o singură ființă. Căci una fără cealaltă nu pot exista. Așa cum cel mai bine explică Neal Donald Walsh: „În absența a ceea ce Voi Nu Sunteți, ceea ce Voi Sunteți, NU este. În absența lui „rece”, voi nu puteți fi „calzi”. În absența lui „trist”, voi nu puteți fi „fericiți”. Fără ceea ce se numește „rău”, experiența a ceea ce voi numiți „bun” nu poate exista. Dacă alegeți să fiți un lucru, trebuie să apară, undeva în univers ceva sau cineva opus lui, pentru a-l face posibil.”

Emoțiile sunt sursa a tot ceea ce facem și resursă pentru tot ceea ce facem.
Emoțiile sunt răspunsul nostru față de ceea ce ni se întâmplă zi de zi și ceas de ceas. Ele ne ajută să ne adaptăm la diferitele situații cu care ne confruntăm în viață, să ne împlinim dorințele, să ne atingem obiectivele, să ajungem acolo unde visăm. Chiar dacă, uneori, par să ne pună o grămadă de bețe în roate și să ne altoiască zdravăn.

Ceea ce simțim este în mare măsură alegerea noastră, ține cumva de cine suntem și de ceea ce gândim. Iar emoțiile, la rândul lor, ne influențează și ne transformă cu fiecare clipă. Este o simbioză simplă și perfectă. De aceea, nu este de mirare că, în situații similare, două persoane diferite pot alege să reacționeze total opus.

Deasupra, sunt opt emoții îmbulinate. Sunt cele opt emoții pe care Daniel Goleman le consideră „candidații” la titlul de „emoții primare”: bucuria, furia, iubirea, dezgustul, frica, mirarea, tristețea și rușinea. Sunt atât de multe emoții că nici specialiștii nu pot cădea de acord care sunt mai importante. Pentru că diferențele pot fi subtile și extrem de înșelătoare. Tristețe - mâhnire - supărare, frică - teamă - spaimă, furie - mânie, mulțumire - satisfacție, aversiune - ostilitate - ură, și așa mai departe. Sinonime? Grade diferite de intensitate ale aceleași emoții? Variațiuni pe aceeași temă? Rămâne de văzut.

O viață fără emoții este de neimaginat. Emoțiile fac din noi oameni vii, reali, imprevizibili și imperfecți. Căci ce poate fi mai plictisitor decât perfecțiunea, nu?

Haideți să încercăm să le înțelegem și să învățăm să trăim cu ele. Să le exprimăm deschis, liber, să nu ne mai ascundem în spatele unor măști care ne împiedică să ne cunoaștem unii pe alții, să ne acceptăm așa cum suntem și să trăim împreună vieți minunate. Să ne asumăm trăirile, să le ascultăm mesajul și să luăm tot ce-i mai bun din ele.

Prin urmare, să pornim la vânătoare de emoții!